Bucataria frantuzeasca este considerata un punct de referinta pentru arta culinara si este mentionata de foarte multe ori drept haute cuisine, mai exact bucatarie la nivel inalt.
Arta culinara din Franta si-a luat identitatea la curtea regilor francezi, in special la inceput de secol XVI, in perioada Chaterinei de Medici, si a fost perfectionata de Auguste Escoffer, care a fost considerat parintele bucatariei franceze.
Noile tendinte care s-au extins in anii 70 sunt usor in opozitie cu stilul bogat, luxos, promovat de perioada clasica din bucataria frantuzeasca. Noua arta culinara promoveaza o filosofie mai sanatoasa: legume usor gatite, sosuri pe baza de fructe, fata de sosurile cu smantana si faina.
Preparatele specifice Frantei pot sa fie impartite in subcategorii:
Specialitatile clasice se regasesc practic in elementele traditionale. Sunt preparate precum rata cu portocale sau velout dubarry, un preparat care are la baza conopida.
Bistro: antreuri precum poreau vinaigrette (praz cu sos vinaigrette), cervelle de veau aux caperes (creier de vita si capere).
Preparate cu influenta internationala: sunt moderne in prezent aceste specialitati deoarece combina bucataria traditionala cu elementele moderne. Astfel de exemple sunt filet d’agneau farcie aux figues, sau salata cu melci si alge japoneze marinate.
De-a lungul timpului, bucataria frantuzeasca a impus si o varietate de tehnici, dintre care unele sunt foarte complicate, dar de baza in arta culinara. Chiar si cele mai simple preparate sunt pregatite serios si cu migala. Timpul este un element cu cea mai mica importanta pentru selectarea unor retete, comparativ cu alte tari occidentale unde aspectul este foarte important la gatit.
In Franta servirea preparatelor la masa se va face in stilul a la russe: aceasta metoda a aparut in secolul XIX si presupune servirea separata, pe rand, a felurilor de mancare. Mesele frantuzesti incep cu un aperitiv cald sau rece care va fi urmat de felul principal, salata, un platou de branzeturi si in final desert.
